miercuri, 26 decembrie 2012

Un cadou special!




In ziua de Craciun  m-am simtit atat de singura, desi inconjurata de persoane, am un gol imens in suflet, mi-e un dor nebun de tine si de tot ce ai reprezentat in viata mea, mi-e un dor nebun sa rad, da sa rad asa fara motiv cum faceam de fiecare data cand te vedeam.... Sunt zile sfinte, zile de sarbatoare, zile in care miracolele se intampla imi spuneam, insa cu cat imi repetam asta cu atat golul din sufletul meu crestea, aproape ca nu mai aveam puterea sa cred in miracole, intrebari , indoieli si incrtitudinii imi framantau sufletul sub masca unui zambet perfect afisat pentru cei din jurul meu... Si totusi, imi spuneam, poate... si totusi poate exista Mos Craciun... si totusi... poate imi voi primi miracolul meu de Craciun..... si desi am zambit amar la acest gand copilaresc, undeva in suflet am pastrat un colt de speranta...

In dimineata aceasta, iesind din casa am gasit la usa o cutiuta, frumos impachetata si cu o fundita rosie, este atat de draguta, am petrecut ore intregi astazi uitandu-ma la ea.... este atat de misterioasa ca si cel care a lasat-o... nu am indraznit sa o deschid de teama sa nu stric magia acestui moment, pentru ca azi vreau sa cred ca Mos Craciun exista si miracolele se intampla, vreau sa cred ca va veni o zi, cand fericirea si zambetul nu-mi vor mai fi doar o masca ci vor face parte cu adevarat din viata mea, vreau sa cred ca intr-o zi toate incertitudinile, suferinta si durerea din sufletul meu vor disparea, vreau sa cred ca va veni o zi cand nu voi mai fi nevoita sa fac sacrificii, si vreau sa cred ca va veni ziua in care nu-mi vei mai lipsi, in care in voi continua viata fara sa ma gandesc la tine in fiecare clipa....

Anul acesta eu am avut miracolul meu de Craciun, cutiuta misterioasa cu fundita rosie care mi-a adus cel mai de pret lucru, Speranta!!!.....

 Va doresc sa aveti si voi parte de propriul miracol.... Sarbatori fericite!!



sâmbătă, 22 decembrie 2012

Miros de Craciun!





Ador perioada asta , iubesc magia Craciunului... la fiecare pas miroase-a Craciun, e cel mai complex miros din lume, este un mix de mirosuri, e miros de brad amestecat cu graba oamenilor de a gasi cadoul perfect, miros de ciocolata calda si lichior de oua, miros de cozonaci si miros de lemn, miros de vin fiert si zapada, miros de sarmale si miros de-acasa, miros de bunatate, iubire, amestecate cu graba, cautare, zarva, pentru mine e cel mai frumos parfum din lume!!!..

Iar momentul cel mai intens este impodobirea bradului.... Astazi voi impodobi bradutul si voi pune in el zambete, bunatate, vorbe bune si imbratisari, caldura pentru cei ce nu o au, voi pune particele in sufletul meu imbracate in polei alb, pentru cei ce ma iubesc si vor o particica din mine, voi pune deasemeni lacrimii, pentru cei ce nu mai sunt, voi pune si ingerii sa ne aminteasca sa credem!!!...

Da, astazi este o zi deosebita, astazi mai mult ca oricand miroase-a Craciun!!!

miercuri, 19 decembrie 2012

Dialog


-In sufletul omului intra descult, mi-ai spus .Nu aduce pe picioare tot praful drumului pe care ai umblat....

-Lasa-ma atunci, lasa-ma sa strabat desculta cararea ce duce la sufletul tau, desculta ca sa nu iti ranesc simtirea!!!...



marți, 18 decembrie 2012

Suflete, priveste spre cer si inaltate!...


Suntem obijnuiti sa judecam pe cei de langa noi atunci cand gresesc, si nu ne luam timp sa ne punem o secunda in locul lor, sa intelegem, sa realizam ca poate in locul lor am fi facut la fel...Atunci cand cineva ne raneste il excludem din viata noastra, fara sa ne gandim de cate ori si noi am ranit pe altii... Atunci cand ne simtim singuri si tristi ii condamnam pe cei care nu ne sunt alaturi fara sa realizam ca au fost numeroase momentele cand ei aveau nevoie de noi si nu am fost acolo... E mai usor sa condamnam decat sa intelegem, e mai usor sa excludem pe cineva din viata noastra decat sa iertam... Ar trebui sa ne ajutam unii pe altii, asa e natura umana, sa vrem sa traim din fericirea celorlalti, nu din suferinta lor... Nu ar trebui sa ne urâm si sa ne dispretuim, e loc pentru toti în lumea asta, iar pamântul e bogat si darnic... Ne-am ratacit pe drumul unei vieti care poate fi libera si frumoasa. Lacomia ne-a otravit sufletele....Alergam din ce în ce mai repede, dar ne-am închis în noi însine, ne ascundem sentimentele, trairile, gandurile... Stiinta ne-a facut cinici, inteligenta – distanti si inumani. Gândim prea mult si simtim prea putin. Mai mult decât tehnologie, avem nevoie de umanitate. Mai mult decât inteligenta, avem nevoie de bunavointa si tandrete. Fara acestea, viata devine potrivnica si atunci totul e pierdut.....Nu suntetm roboti, nici animale, ci oameni! ....Avem în inimi umanitate! .... Sa ne amintim asadar puterea binelui, miracolul dragostei ce locuieste in noi, sa ne amintim ce-nseamna  sa daruim, sa sprijinim, sa incurajam, sa ajutam, sa iubim si sa iertam!!

Noi, oamenii, avem puterea sa facem aceasta viata sa devina frumoasa! Sa folosim aceasta putere.... sa privim spre cer! ...Norii se risipesc, soarele rasare din nou....

Priveste, suflete, priveste spre cer si inaltate!...








vineri, 14 decembrie 2012

O scrisoare pentru tine!

Am vazut de curand un film minunat care mi-a amintit frumusetea si gratia "scrisorilor" autentice, suntem atat de obisnuiti cu posta elecronica incat am uitat farmecul scrisorilor de altadata, postasul odata atat de asteptat azi nu mai aduce decat facturile si diferite instiintari de plata. Mi-am dorit asadar sa impart cu voi frumusetea unei scrisori  a carei putere este uimitoare, cuvinte scrise din inima, cuvinte care au reusit sa schimbe viata unei tinere domnisoare...



              Draga mea,

   Sper ca aceasta scrisoare sa te gaseasca sanatoasa, am vrut sa-ti scriu de multa vreme, eu sunt batran de-acum si ma intreb ce s-a intamplat cu tine de-a lungul anilor, sper ca iti apreciezi viata si izvorul ei.

    Adu-ti aminte ca esti frumoasa si gratioasa si ca esti aici cu un scop unic, stiu ca viata poate fi dificila uneori si ca e usor sa pierdem din vedere lucrurile care conteaza cu adevarat, dar am incredere ca in sufletul tau sti ce este pretios in viata ta, adu-ti aminte sa faci cel putin un lucru in fiecare zi care sa dea sens existentei tale. Priveste in jurul tau dupa mesajele de adevar si frumusete ascunse in fiecare copac, in fiecare floare in fiecare fiinta umana, suntem cu totii conectatii pentru a ne intelege, a ne iubi si a ne incuraja reciproc. Sper ca sti ca esti iubita profund si ca sunt multii care te privesc pentru a gasi in tine un exemplu care inspira si inalta. Iti multumesc ca esti o astfel de persoana buna, de cand erai mica ai fost aleasa pentru lucruri mari, aveai un spirit special, ai darul de ai face pe ceilalti oamenii sa aibe o parere buna despre ei insisi prin faptul ca esti draguta si atenta. S-ar putea uneori sa te simti singura in aceasta lume, insa sa sti ca nu esti, Cineva se uita la tine si binecuvinteaza viata ta chiar daca uneori e posibil sa nu realizezi asta. Fericirea ta e rasplatita de fericirea pe care o oferi altora, te asigur ca daca dai din suflet vei primi binecuvantarile unei vietii pline de scop si bucurie.

    Sper sa-ti pastrezi spiritul vesel si am incredere ca esti bine, pentru moment iti trimit un sentiment profund de recunostinta si bucurie, fie ca Domnul sa te binecuvinteze intotdeauna.

                                                         

                                                                           Cu drag, prietenul tau.



miercuri, 12 decembrie 2012

Iubirea are puteri nebanuite...


Atunci cand iubesti tot ce atingi se transforma in ceva frumos, tot ce spui se transforma in cuvinte de iubire. Dragoste transforma totul intr-un basm,dragostea e cea care a transformat-o pe cenusareasa in printesa, broscoiul in printul fermecat, numai dragostea adevarata putea sa o salveze pe Frumoasa din padurea adormita.... iubirea ne face sa fim mai buni,mai frumosi. Atunci cand iubesti egoismul se transforma in altruism, nu mai esti tu pe primul loc ci persoana iubita, nu te mai intereseaza daca iti este bine tie, important este sa-i fie bine ei/ lui.Atunci cand iubesti cerul pare sa aibe o culoare mai frumoasa, pana si stelele stralucesc mai tare, iar florile, florile par sa aibe un parfum si un farmec pe care nu l-ai observat inainte. Atunci cand iubesti tot ce spui, tot ce faci, dar absolut tot este minunat. Atunci cand iubesti ai impresia ca totul se schimba in jurul tau, si realizezi , mai tarziu ca de fapt nimic nu sa schimbat, ci doar perceptia ta fata de ele era diferita, pentru ca iubeai, si atunci cand iubesti totul este mai frumos , mai bun!! 

Din iubire si pentru iubire oamenii fac lucruri imposibile, lucruri pe care nu ar fi crezut ca le poate face, nici macar imagina.... pentru ca Iubirea iti da puteri nebanuite...

Hraneste-ti inima cu iubire!!




luni, 10 decembrie 2012

Agonie....

Picaturii marii si reci de ploaie imi plesnesc cu putere fata si trupul, zgomotul ploi este atat de violent incat acopera zgomotul infernal al orasului, masinile continua eternul du-te-vino fara a tine cont de baltoacele acumulate stropind trecatorii uzi, infriguratii, grabitii si parca suferinzi -o fi din cauza ploii , mi-am spus si am continuat sa merg tinand strans in pumnii inima suferinda... picaturii de sange se preling pe asfalt insa nimeni nu vede pentru ca ploaia le spala de indata ce ating pamantul.... si oricum nu cred ca cineva ar avea timp sa observe, totii sunt atat de grabitii, ma simt aproape invizibila...

E noapte... ploaia sa potolit  iar eu imi continui drumul, fara o directie anume strazile, goale de-acum par din ce in ce mai lungi, pasii sunt grei si linistea asurzitoare..... nu-i nimeni in jurul meu iar eu continuii sa merg tinandu-mi sufletul strans in palme de teama sa nu-mi scape si ultima farama de dragoste, singura mea speranta.... Agonie... gol.... abis...  imi simt sufletul ca pe o rana vie, am trupul amortit... de cateva zile alerg pe strazile sufletului, prin ploaia de sentimente contradictorii, regrete, durerii, dorurii, sunt in cautarea unui motiv, ceva care sa ma ajute sa rezist, ceva care sa-mi aminteasca ca dupa ploaie rasare intotdeauna soarele, ceva care sa ma faca sa cred ca maine va fi mai bine...

Si iarasi gol... abis... agonie, neputinta, frustrare, durere, deznadejde, pustiu.... ploaie ...

NU... de data asta nu ma voi lasa sa cad, ma voi agata cu putere de farama asa de dragoste ramasa in inima mea, inchid pumnii si strang cu putere... in fond iubirea e cea care ne salveaza nu?!... 

Speranta!!... maine va rasari soarele, si daca nu imi voi cumpara o umbrela!!

sâmbătă, 8 decembrie 2012

Gandurii, cuvinte si tacerii....

Si daca uneori tacerea mea ti se pare infinita...si daca alteori uit sa zbor cu gandul catre tine, iarta-ma...!!!

Iarta-ma pentru toate cuvintele pe care nu ti le-am spus si pentru gandurile care nu le-am gandit...

Uneori din gandurile mele senine se nasc cuvinte, alteori din gandurile mele intunecate se nasc tacerii... Tu, ai stiut sa-mi ascultii si cuvintele si tacerile!!

Azi ma dor gandurile despre tine ...  printre gânduri îmi curgi încet în suflet ,esti aici in inima mea.. te regasesc de fiecare data mai aproape de gandurile mele, de sufletul meu!!

TU esti cel mai de pret gand al meu si poate intr-o zi te voi transforma in cuvinte!!....


vineri, 7 decembrie 2012

Conversatie interioara... De vorba cu sufletul meu...


-Ce faci suflete?!... esti bine?!... de ceva timp nu te mai aud, nu-mi mai vorbesti... ce-i cu tine?!..
-M-am hotarat sa tac, oricum nu ma asculti niciodata, asa ca imi vor tace cuvintele, imi vor tace trairile... si imi vor tace simtirile, de azi voi fi tacere...
- Nu suflete sa nu-mi taci, abia te-am regasit, cum sa taci, pentru mine ai fost un nou inceput cand te-am regasit , nu poti sa-mi taci, am nevoie de cuvintele tale.
-Nu pot, imi spuse sufletul, sunt prea trist, uiti mereu sa ma saluti sau sa ma intrebi ce mai fac?... cand iti vorbesc nu ma asculti, imi spui sa tac.. vreau sa stau singur si sa tac... sunt trist..
-Sti, suflete,uneori, sau poate de cele mai multe ori, constientizarea tristetii din noi ne face sa cautam noi bucurii in lumea ce pare a nu fi a noastra – nici eu n-am cerut sa fiu si nici n-am fost intrebata... Insa am nevoie de tine , pentru ca tu ai fost cel care a cautat mereu ceva de care sa se agate in incercarea de a rezista, fara tine as fi cazut de mult.

-Te rog suflete, vorbeste-mi... de data asta promit ca te voi asculta.

marți, 4 decembrie 2012

În ziua în care m-am iubit cu adevărat....

În ziua în care m-am iubit cu adevărat, am înţeles că în toate împrejurările, mă aflam la locul potrivit, în momentul potrivit.
Şi atunci, am putut să mă liniştesc.
Astăzi, ştiu că aceasta se numeşte … Stima de sine.

În ziua în care m-am iubit cu adevărat, am realizat că neliniştea şi suferinţa mea emoţională, nu erau nimic altceva decât semnalul că merg împotriva convingerilor mele.
Astăzi, ştiu că aceasta se numeşte … Autenticitate.

În ziua în care m-am iubit cu adevărat, am încetat să doresc o viaţă diferită şi am început să înţeleg că tot ceea ce mi se întâmplă, contribuie la dezvoltarea mea personală.
Astăzi, ştiu că aceasta se numeste … Maturitate.

În ziua în care m-am iubit cu adevărat, am început să realizez că este o greşeală să forţez o situaţie sau o persoană, cu singurul scop de a obţine ceea ce doresc, ştiind foarte bine că nici acea persoană, nici eu însumi nu suntem pregătiţi şi că nu este momentul …
Astăzi, ştiu că aceasta se numeşte … Respect.

În ziua în care m-am iubit cu adevărat, am început să mă eliberez de tot ceea ce nu era benefic … Persoane, situaţii, tot ceea ce îmi consumă energia. La început, raţiunea mea numea asta egoism.
Astăzi, ştiu că aceasta se numeşte … Iubire de sine.

În ziua în care m-am iubit cu adevărat, am încetat să-mi mai fie teamă de timpul liber şi am renunţat să mai fac planuri mari, am abandonat Mega-proiectele de viitor. Astăzi fac ceea ce este corect, ceea ce îmi place, când îmi place şi în ritmul meu.
Astăzi, ştiu că aceasta se numeşte … Simplitate.

În ziua în care m-am iubit cu adevărat, am încetat să mai caut să am întotdeauna dreptate şi mi-am dat seama de cât de multe ori m-am înşelat.
Astăzi, am descoperit … Modestia.

În ziua în care m-am iubit cu adevărat, am încetat să retrăiesc trecutul şi să mă preocup de viitor. Astăzi, trăiesc prezentul, acolo unde se petrece întreaga viaţă. Astăzi trăiesc clipa fiecărei zile.
Şi aceasta se numeste … Plenitudine.

În ziua în care m-am iubit cu adevărat, am înteles că raţiunea mă poate înşela şi dezamăgi. Dar dacă o pun în slujba inimii mele, ea devine un aliat foarte preţios.
şi toate acestea înseamnă … Să ştii să trăieşti cu adevărat


---text, scris  de Charlie Chaplin pe 16 Aprilie 1959, cu ocazia aniversării sale de 70 de ani

duminică, 2 decembrie 2012

Intunericul din mine...!!

Ma zvarcolesc intr-o mare de incertitudini, ganduri si amintiri, im strang sentimentele mai aproape si imi afund capul in perna... am stiut ca va fi o noapte lunga din momentul in care am inceput sa ma gandesc la tine... Sti, mi-as fi dorit ca toata viata sa fi ramas langa mine.... Cateodata ma doare dorul asta de tine, si stiu ca te voi iubi mereu, chiar daca uneori ma mai razvratesc si pornesc un razboi impotriva sentimentelor... in final tu castigi mereu, te-ai implantat cu putere in sufletul meu si refuzi cu incapatanare sa pleci... ma simt ca un fir de praf ratacit in pulberea de stele, ma simt ca o noapte fara stele, nu sti , nu ti-am spus?!… sunt incompleta fara tine... sunt mai putin decat ceva si mai mult decat nimic...
Ma gandesc la tine si gandul acesta ma chinuie... Continuu sa ma gandesc la tine si nu inteleg cum ai reusit sa-mi patrunzi pana si cele mai ascunse colturi ale sufletului meu... eram inconjurata de o fortareata de cioburi de tacere, un zid  aparent inexpugnabil insa tu ai gasit cu o  mana, poate mult prea sigura fiecare dintre punctele sensibile ale zidului ... mi-ai destramat fortareata, mi-ai distrus apararea... ai cucerit si-apoi ai plecat cu un pas mult prea sigur spre alte fortarete, spre alte ziduri ...
Imi afund capul mai tare in perna.... va fi o noapte lunga...ma macina incertitudinile, intrebarile, mai ales acum, in noapte… cand stau si privesc aiurea dansul nehotarat al umbrelor lasate pe perete de zecile de lumanari aprinse prin camera. As vrea sa gasesc un raspuns, ceva de care sa ma agat in intunericul noptilor acestea interminabile... rupta de mine, rupta de lume voi continua sa ratacesc cu pasii batranii in intunericul din mine pana am sa obosesc, pana ce dulcele somn isi va aduce aminte de mine si-mi va darui uitarea....

P.S. Mai este mult pana dimineata?!

sâmbătă, 1 decembrie 2012

Vise si fluturii

Mi-am vazut visele zburand pe fereastra... s-au saturat de asteptare... s-au saturat de incertitudinii...
Sunt egoista, recunosc... ma gandesc mereu la mine, la ce simt eu, la ce imi doresc, ce visez... si nu mi-am imaginat ca si visele mele au dorinte si sentimente, n-am inteles ca s-au saturat de asteptare, dupa anii de zile de asteptat cumintii in sertarul de jos al sufletului si-au luat zborul asemenii unor fluturii ce stiu ca nu au decat o zi de trait in libertate.... Mi-am tinut mereu visele incuiate, le-am pastrat mereu pentru mai tarziu, prezentul nefiind  la indemana, negasind momentul potrivit pentru mine si visele mele... Nu stiu cum dar de fiecare data cand incercam sa le scot la lumina aparea ceva mai urgent sau mai important, asadar le scuturam de praf si le puneam la loc in sertar, zi dupa zi, pana ce zilele au devenit saptamanii, si saptamanile lunii, iar lunile au devenit anii... Regretele insa ajung prea tarziu si nu-si mai au rostul ...
Azi visele mele s-au saturat de asteptare... azi visele mele si-au luat zborul...