Ma iert!

Azi ma voi ierta. Cred ca numai asa voi putea merge mai departe, am obosit sa ma condamn, am obosit sa ma urasc pentru greselile si deciziile care mi-au schimbat viata intr-un mod in care nu as fi dorit.

In dimineata aceasta am citit un gand: ,, Daca ierti iarta totul! Altfel n-ar mai fi iertare.,, ... Invatand sa iert si sa ma iert cu adevarat voi putea merge mai departe, am inteles ca pana acum nu m-am iertat niciodata cu adevarat, si am lasat ura sa creasca in interiorul meu, ma uram pentru tot ce am gresit, ma uram pentru ca i-am lasat pe cei din jurul meu sa ma raneasca de atatea ori si in atatea moduri, ma uram pentru faptul ca oricat as fi suferit eu tot nu ma innvat minte, tot mai vreau sa cred ca sunt si oamenii buni, tot mai cred ca sunt persoane care nu-ti sfasie sufletul in bucati atunci cand si-au vazut realizat propriul interes, ma urasc pentru faptul ca inca mai cred ca undeva ceva bun ma asteapta!

Stiu ca nu voi putea merge mai departe carand dupa mine poveri inutile, asadar ma iert, ma iert ca am gresit, ma iert ca m-am lasat folosita, ma iert pentru naivitatea mea!