Un strop de "regret"...!!...

 E destul de greu să te gândeşti la viitor şi să-ţi accepţi prezentul...când umbra amintirilor şi izul sărat al trecutului sau cel puţin al frânturilor sale sumbre încă te urmăresc şi nu-ţi permit să respiri normal. Regretele fac parte din propria noastră poveste şi ar trebui să le putem accepta aşa cum sunt ele... în forma lor iniţială. Cel ce spune că n-a regretat niciodată nimic, minte... nu există om care să nu fi gustat măcar o dată din această otravă. Ar fi un basm să poţi trăi in pace cu propriile tale temeri si frustrări, cu greşelile şi gândurile mai puţin umane...căci din toate astea îşi au izvorul cel mai adesea...regretele.Ce regret eu?... cel mai adesea regret tot ceea ce nu am facut la timpul potrivit, regret multe decizii pripite pe care le-am luat si care mi-au schimbat viata intr-un mod in care nu as fi dorit, dar mai ales regret momentele in care nu am fost suficient de puternica sa lupt pentru ceea ce imi doream cu adevarat,pentru ceea ce am iubit cu adevarat, regret ca m-am lasat conditionata de cei din jurul meu si nu am fost suficient de independenta sa-mi iau propriile decizii.... insa nu voi regreta niciodata ca am iubit, ca m-am daruit, ca am facut bine acolo unde nu era dorit, nu voi regreta niciodata ca am ales fericirea celor dragii in locul propriei mele fericirii, si nu voi regreta niciodata ca am cunoscut persoane care au plecat din viata mea, pentru ca fiecare in parte mi-a daruit ceva bun sau mai putin bun, insa din toate am invatat ceva...  nu voi regreta nicicand ca te-am iubit, pentru ca in ciuda suferintei tu ai fost cel care m-a invatat sa iubesc, sa traiesc, sa ma daruiesc, m-ai invatat sa vad lumea si viata cu altii ochii!!...

E greu sa privesc spre viitor cu sufletul impovarat de regrete... insa merg inainte pentru ca stiu ca acolo undeva ceva frumos ma asteapta... De azi voi invata sa traiesc fara regrete...