Mi-as dori sa-i vad multumiti pe cei din jurul meu. Sa-i vad zambind si sa nu fiu niciodata un prilej de suparare pentru nimeni. Dar cu cat imi doresc mai tare lucrul acesta, cu atat mi se pare mai greu de atins. Ma doare sa vad ca un mic gest, neintentionat, aduce o mare nemultumire in inima oamenilor pe care ii iubesc cel mai mult. Vad cum fericirea mea nu corespunde cu a lor. Stiu ca niciodata nu va corespunde, dar totusi ma intreb cum sa fiu fericita si fericirea mea sa corespunda cu fericirea lor? Oare asteptarile lor pentru viata mea, sunt mai mari decat propriile mele asteptari? Uneori am sentimentul ca sunt acceptata si iubita doar cand le fac pe plac altora, chiar daca nu ma caracterizeaza ceea ce trebuie sa fac. De ce alegerile pe care le consider potrivite pentru mine, ceilalti le dezaproba pentru ca nu sunt potrivite pentru ei? Dureros este atunci cand persoanele pe care le iubesti, iti spun ca daca nu faci cum iti zic ei, poti sa uiti de existenta lor. Cum pot ei renunta atat de usor la ceea ce spun atat de convingator ca iubesc? Sa fie mandria mai puternica decat dragostea?
Care-i secretul pentru a-i multumi pe oameni si in acelasi timp, sa fii si tu multumit??!!...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu