Sunt egoista, recunosc... ma gandesc mereu la mine, la ce simt eu, la ce imi doresc, ce visez... si nu mi-am imaginat ca si visele mele au dorinte si sentimente, n-am inteles ca s-au saturat de asteptare, dupa anii de zile de asteptat cumintii in sertarul de jos al sufletului si-au luat zborul asemenii unor fluturii ce stiu ca nu au decat o zi de trait in libertate.... Mi-am tinut mereu visele incuiate, le-am pastrat mereu pentru mai tarziu, prezentul nefiind la indemana, negasind momentul potrivit pentru mine si visele mele... Nu stiu cum dar de fiecare data cand incercam sa le scot la lumina aparea ceva mai urgent sau mai important, asadar le scuturam de praf si le puneam la loc in sertar, zi dupa zi, pana ce zilele au devenit saptamanii, si saptamanile lunii, iar lunile au devenit anii... Regretele insa ajung prea tarziu si nu-si mai au rostul ...
Azi visele mele s-au saturat de asteptare... azi visele mele si-au luat zborul...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu