Ce sunet ciudat e tacerea!!!

                                                                           

In ultima vreme in viata mea dainuie o liniste dementiala, in fiecare seara cand ma intorc acasa ma asteapta cuminte printre cani de cafea si ganduri prafuite aruncate la intamplare pe covor, ma saluta atunci cand deschid usa, apoi mi se aseaza cuminte in suflet si incearca sa nu ma deranjeze... n-as fi crezut sa spun asta vreodata insa imi e dor de cuvintele aruncate la intamplare prin camera si de sunetul lor atunci cand loveau peretii, mi-e dor de gandurile noastre atunci cand se certau, de zbucium.... 

E prea liniste... Ma ucide acum linistea asta, in jurul meu se invart doar amintiri, aud rasetele mele de altadata.... sa dus bucuria acum, sa dus ca si cum nu m-ar fi cunoscut , ca si cum nu m-ar fi mangaiat, ca si cum nu mi-ar fi lacrimat... Ma doare, da, ma doare linistea si-n mine a ramas doar un gol imens, pana si lacrimile ratacite in seara asta pe obrajii mei sunt linistite, nici macar muzica data la maxim nu reuseste sa acopere linistea .... un ultim gand ratacit printre cartile aruncate in dezordine pe birou imi sopteste: ce sunet ciudat e tacerea!! ...