duminică, 4 noiembrie 2012

Cărţile sunt felul oamenilor de a avea aripi ca îngerii.

Cel mai bun prieten al meu este cartea. De cand am descoperit-o, cartea s-a dovedit a fi un prieten credincios si rabdator, care are intotdeauna timp pentru mine. Este prietenul care nu se supara atunci cand nu il intelegi!



Ador sa citesc, port tot timpul o carte cu mine, citesc in metrou, pe strada, in parc, acasa... nu pot trai fara sa citesc. Iubesc  parfumul de copertă veche, coaptă, dar și pe cel de hârtie nouă, cu cerneala tipografică încă crudă, neuscată complet...Inhalam cu nesaț parfumul dulceag de cărți ilustrate, cum sunt vechile dicționare, care emană pe lângă mirosul de clei, mireasmă de lemn umed și pământ jlav... Ador cartile vechi, cu miros de trandafiri catifelați ... E cel mai frumos parfum din lume, acela de carte veche si petale de trandafir uscat! Pana si  diminetile mele miroase a lectura de carte veche, a ciocolata amaruie asortata cu cafea fierbinte .


Maitrey de Mircea Eliade

Maitreyi este o experienta morala si un roman care a sporit seria miturilor umanitatii. Protagonistii sunt misterioasa indianca Maitreyi (personaj real, fica unui mare filozof) si continentalul Allan, alias M. Eliade, care o cunoaste in perioada studiilor din India.
O declaratie de dragoste, unica in absolut pe care am citit-o si recitit-o: "- Mă leg pe tine, pământule, că voi fi a lui Allan, şi a nimeni altuia. Voi creşte din el ca iarba din tine. Şi cum aştepţi tu ploaia aşa îi voi aştepta eu venirea, şi cum îţi sunt ţie razele, aşa va fi trupul lui mie. Mă leg în faţa ta că unirea noastră va rodi, căci mi-e drag cu voia mea, şi tot răul, dacă va fi, să nu cadă asupra lui – ci asupră-mi, căci eu l-am ales. Tu mă auzi, mamă pământ, tu nu mă minţi, maica mea. Dacă mă simţi aproape, cum te simt eu acum, şi cu mâna şi cu inelul, întăreşte-mă să-l iubesc totdeauna, bucurie necunoscută lui să-i aduc, viaţă de rod şi de joc să-i dau. Să fie viaţa noastră ca bucuria ierbilor ce cresc din tine. Să fie îmbrăţişarea noastră ca cea dintâi zi a musonului. Ploaie să fie sărutul nostru. Şi cum tu niciodată nu oboseşti, maica mea, tot astfel să nu obosească inima mea în dragostea pentru Allan, pe care cerul l-a născut departe, şi tu maică mi l-ai adus aproape."

Pe aripile vântului de Margaret Mitchell

Este una dintre cele mai frumoase carti de dragoste pe care le-am citit vreodata.Cartea ilustreaza inalta societate americana in timpul si dupa Razboiul Civil American. O societate extrem de bine conturata care ilustreaza ravagiile razboiului asupra unei societati pasnice precum si relocarea dupa razboi si durerile nasterii unei noi dinamici sociale.
este drama romantica care urmeaza aventurile lui Scarlett O’Hara, fiica rasfatata a unui proprietar de plantatie de bumbac din Atlanta. Romanul incepe cu anuntul de logodna a lui Ashley Wilkes, vecinul lui Scarlett, si a verisoarei sale Melanie.
In urma anuntului Scarlett decide sa-si declare sentimentele ei pentru Ashley. Acesta,desi este indragostit nebuneste de domnisoara O’Hara, refuza propunerea ei. Aceasta marturisire este auzita de Rhett Butler, un domn cu o reputatie si un comportament necuviincios, care foloseste aceasta informatie in favoarea lui. Acest lucru marcheaza începutul relaţiei lor si infiripare sentimentelelor lui Rhett pentru Scarlett.
Povestirea urmareste protagonista prin diferitele etape ale Războiului Civil si greutatile ce urmeaza. Se maturizeaza si invata sa-si reduca impulsurile, prin urmare capata maturitate si experienta. Dar Scarlett este inca neinmplinita si din in ce in ce mai dornica de premiul pe care nu-l poate avea: Ashley Wilkes.Ea ignora dragostea profunda si de durata care Rhett o are pentru ea. Ea creste in responsabilitate si se confrunta cu lupta, greutatile si pericolele, in fata unei societati in curs de schimbări radicale, in incercarea de a sculpta o cale de supravietuire a familiei sale si a idealurilor ei. In cele din urma ea realizeaza adevarata valoare a lucrurilor si sentimentele ei pana in prezent necunoscute pentru Rhett, dar atunci este prea tarziu…

Scarlett este una dintre eronile mele preferate, care da dovada de multa feminitate, determinare si multa putere interioara in a-si atinge scopurile.



Madame Bovary de  Gustave Flaubert

 Madame Bovary este simbolul decaderii morale eterne, al prabusirii umane si al simturilor dezlantuite. Frumoasa tanara care devine printr-o casatorie banala doamna Bovary traieste o existenta exaltata, cufundata in sine si in visele de mana a doua inspirate din carti de consum popular cu cavaleri si marchize. Ea neaga realitatea, cautand iubirea zugravita in carti, chiar daca traieste langa un barbat anost care nu banuieste nimic din zbuciumul emotional care marcheaza existenta sotiei sale. Frumusetea femeii atrage admiratori, insa setea ei de iubire imaginara nu este ostoita, doamna Bovary devenind, fara sa o doreasca in mod constient, o adultera decazuta.
Emma este frumoasa, tanara, dar si naiva, oarba fata de tertipurile vietii pe care doreste sa o traiasca plenar, fara restrictii. Ea nu este o simpla cocheta, in desfraul ei orgiastic, nu inceteaza sa caute acea dragoste infiorata, care sa o salveze de la o existenta la fel de nedemna ca cea pe care ar fi fost obligata sa o duca. Ea nu se vinde chiar daca i se ofera ocazia, devenind mai mult decat o femeie oarecare care isi incornoreaza sotul. Emma Bovary este, o fiinta complexa, a carei esenta nu poate fi cuprinsa si inteleasa decat prin intermediul intregului roman.


Rosu si Negru – Stendhal



Julien Sorel, este fiul unui tamplar dintr-un orasel din Franta care viseaza la o cariera militara si sa fie important, ca si eroul sau, Napoleon. Dar cum singurul mod de a ajunge cineva era prin intermediul Bisericii, acesta se pregateste sa devina preot. Punctul de cotitura este momentul in care primarul orasului, Dl de Rênal il angajeaza pentru a fi profesorul particular al copiilor sai. Acolo o cunoaste pe sotia primarului, Dna de Rênal, in privinta careia ajunge la concluzia ca este de datoria lui sa o seduca, ceea ce se si intampla; din pacate pentru mandria bravului erou romantic, care se considera un as in cucerirea femeilor, Dna de Rênal il accepta pe Julien numai dupa ce acesta incepe sa planga. Astfel, relatia lor dureaza pana cand adversarul politic al primarului afla si incepe sa imprastie zvonurile. Dna de Rênal reuseste sa il convinga pe sotul sau ca zvonurile nu sunt adevarate, iar pentru a evita alte scandaluri, Julien este trimis la o scoala de preoti, unde prin ipocrizie castiga admiratia directorului dar gelozia colegilor. Drept urmare este recomandat ca secretar personal al unui marchiz in Paris.Julien nu reuseste sa se integreze in societatea pariziana care il ,,condamna” inca de la inceput din cauza originii sale umile. Reuseste insa sa o faca pe Mathilde, fiica marchizului sa se indragosteasca de el, si chiar o lasa insarcinata. In mod evident, cei doi urmeaza sa se casatoreasca, dupa ce marchizul il innobileaza pe Julien, acesta din urma obtinand in sfarsit rangul ravnit si puterea politica ce ii urmeaza. Totul ar fi fost bine daca Dna de Rênal nu ar fi trimis o scrisoare marchizului in care sa ii spuna ca noul nobil este de fapt un afemeiat si un manipulator. Astfel ca casatoria este anulata, si pentru a se razbuna, Julien o impusca pe fosta lui amanta; acesta nu moare, dar tanarul este totusi condamnat la moarte.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu